Efecte negative ale impozitării directe

           Pentru o piaţă firavă, abia in formare, efectul impozitării mai substanţiale poate fi inhibator.

           Promovarea economisirii - in bănci, dar şi în bursa pe termen lung - este cheia dezvoltării. Impozitarea severă a dobânzilor se poate dovedi ruinatoare pentru economie. 10% impozit la o dobândă la depozit care şi aşa abia acoperă inflaţia poate să nu mai aducă nici un câştig net şi, deci, să trimită din nou banii la saltea, năruind eforturile făcute de a "bancariza" economia. Sau poate îndrepta spre un consum şi aşa ieşit de sub control. Era preferabil să fie crescută cu un punct procentual cota TVA, ceea ce avea şi avantajul de a fi descurajat consumul. Ceea ce a început ca o relaxare fiscală s-a transformat într-o reaşezare fiscală între impozite, iar pentru mediul de afaceri chiar într-o înăsprire a fiscalităţii; Deja, prin introducerea cotei unice, capitalul ajunsese mai impozitat decat munca, adunând impozitul pe dividende la cota unică aplicată asupra profiturilor. Prin creşterea severă a impozitării dobânzilor şi câştigurilor din tranzacţii bursiere, capitalul a ajuns cu mult mai impozitat decât munca, în liberalism, în timp ce, regimul social-democrat impozita munca mai mult decât capitalul;

           Unii analişti consideră că în cazul economisirii, problema o reprezintă dobânzile real negative şi nu taxarea câştigului din dobânzi.

Impozitul pe venit cu cotă unică (‘Flat tax’)

           Toate veniturile sunt taxate o singură dată, la realizarea lor, cu un procent fix stabilit – să zicem 16%. Orice alte venituri suplimentare veţi realiza, din orice sursă, vor fi impozitate cu acelaşi procent. Dispar orice alte ajustări ulterioare. Avantaje:

·         Popular şi eficient în acelaşi timp: se reduc impozitele pentru toată lumea

·         Se elimină complet procedura elaborată şi costisitoare a declaraţiilor individuale anuale.

·         Aduce mai mulţi bani la buget, chiar din primul an de aplicare

·         Încurajează munca, nu subterfugiile fiscale, transparentizând mediul de afaceri

·         Duce la creştere economică rapidă, în special în ţări în curs de dezvoltare

Impozitele

Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea persoanelor fizice si juridice la dispoziţia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare se face in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie directă din partea statului.

            Impozitele directe pot fi grupate în impozite reale şi impozite personale.

Impozitul pe venit ,în cazul persoanelor fizice se calculează dupa 2 metode, şi anume: Sistemul impunerii separate şi Sistemul impunerii globale.

            Prin comparaţie reiese că impunerea separată permite tratarea diferenţiată a veniturilor in ceea ce priveşte modul de aşezare şi nivelul cotelor de impozitare,deoarece diferă in funcţie de sursa de provenienţă a veniturilor.

            Cota unica de impozitare a veniturilor,va duce la creşterea deducerilor acordate pentru salarii brute de pana la 10 milioane inclusiv şi la scăderea progresivă a deducerilor aferente veniturilor salariale care depaşesc acest nivel.

             Impozitul pe dividende va fi menţinut la 5% pentru persoane fizice şi la 10% pentru persoane juridice.